Cea mai frecventă greșeală în management: întârzierea sau amânarea luării unei decizii - interviu Dragos Popescu

La început de drum, sfaturile mangeriale sunt vitale. În interviul pe care Dragoș Popescu, consultant în business și trainer experimentat l-a acordat BusinessAge vă dezvăluie câteva dintre armele redutabile în lupta pentru reușita pe piață.

BusinessAge: Aveti o vastă experiență managerială corporatistă. Care sunt mecanismele de funcționare ale unui business performant?

Dragos Popescu: În contextul actual de business, complex şi sofisticat, sunt tot mai dificil de postulat reţete sau mecanisme universal aplicabile. Totuşi, câteva principii raman valabile: un portofoliu de produse suplu şi adaptat pieţei, un cash-flow sănătos, o atitudine pro-client, o permanentă preocupare pentru performanţă şi optimizare.

B.A.: Poate oricine sa fie un bun manager? Care sunt calitățile pe care trebuie să le aibă? Pe de altă parte, cum identificăm un manager slab?

D.P.: La prima întrebare, varianta simplă de răspuns este “nu”. Pentru a fi un bun manager, trebuie mai întâi să-ţi doreşti acest lucru. Şi mai exact, să vrrrrei! Apoi, trebuie să-ţi dezvolţi şi să exersezi abilităţile specifice, de analiză, sinteză, relaţionare, decizie, etc. Pe acelaşi loc, din punct de vedere al importanţei, stau cunoştinţele profesionale în principalele arii de competenţă managerială: financiară, administrativă, comercială, de resurse umane, etc.

Managementul performant înseamnă, simplificând puţin, gestionarea eficientă a parcursului spre obiectivele propuse. Un manager slab este, pe cale de consecinţă, uşor de identificat tocmai prin lipsa de eficienţă în actul managerial.

B.A.: Cine hotărăște obiectivele unui business?

D.P.: Decizia privind obiectivele generale aparţine întotdeauna proprietarilor / finanţatorilor afacerii, direct sau prin reprezentanţii mandataţi – AGA, Consiliu de Administraţie, Echipa managerială. Obiectivele specifice care decurg din strategia organizaţiei sunt, de regulă, apanajul managerilor de la diferite niveluri.

B.A.: Care considerați că sunt cele mai frecvente greșeli în management?

D.P.: Din experienţa mea de consultant, de departe cea mai frecventă greşeală este comisă tocmai din dorinţa de a evita o greşeală: întârzierea sau amânarea luării unei decizii are, de multe ori, consecinţe mult mai nefaste decât luarea unei decizii incorecte. Alte categorii importante de erori manageriale sunt cele de comunicare şi cele de evaluare.

B.A.: Deciziile în business înseamnă mai întodeauna bani. Cum poate fi ușurat procesul decizional? Cum știm că am luat decizia corectă?

D.P.: Cu siguranţă, o decizie luată în cunoştinţă de cauză are mai mari şanse de a fi cea potrivită. Cunoaşterea, experienţa, competenţa profesională reprezintă arme redutabile, însă abilitatea de a lua decizii reprezintă, în opinia mea, şi o caracteristică comportamentală ce trebuie antrenată. Cât despre certitudinea unei decizii corecte, ea survine, mai întotdeauna, aposteriori, în măsura în care piesele din domino-ul afacerii se aşază aşa cum s-a estimat anterior.

B.A.: Management, leadership sunt termeni foarte utilizați. Care este diferența semantică?

D.P.: Susţin adesea prelegeri în care mă opun vehement adversităţii artificial create între cei doi termeni. Mă tem că ea provine dintr-o înţelegere inexactă a termenilor în sine, dar şi din dorinţa semidoctă a unora de a împleti fraze din cuvinte la modă. Acum zece ani, de pildă, noul (pe atunci) limbaj de business de la noi includea, obligatoriu, doi termeni: managementşi marketing. Mai nimeni nu ştia exact ce înseamnă, dar erau pe buzele tuturor. Acelaşi lucru se întâmplă acum cu leadership, e considerat cheia, reţeta, soluţia magică şi universală a problemelor de business.

Tehnic, leadership-ul este parte integrantă din actul managerial si reprezintă un set de abilităţi şi însuşiri utilizate pentru îndeplinirea uneia din funcţiile manageriale, cea de conducere/direcţionare. Celelalte funcţii manageriale sunt planificarea, organizarea şi controlul.  

B.A.: Cât ajută în acest context un program de dezvoltare a abilităților manageriale? Pentru un manager, cat este de importantă bifarea in CV a unui MBA?

D.P.: Un manager bun este un manager care înţelege, interpretează, decide şi acţionează, mereu sub imperiul eficienţei. Cu siguranţă, aşa cum spuneam mai sus, know-how-ul managerial trebuie extins şi antrenat. Parcurgerea unui program de tip MBA, mini-MBA sau de orice fel nu cred că reprezintă un scop în sine, ci răspunde unor nevoi concrete de cunoaştere şi dezvoltare, într-o anumită etapă a carierei profesionale. Atunci când derulez, pentru clienţii mei, proiecte de recrutare nu cer niciodată candidaţilor sa-mi arate diploma de MBA sau orice altă diplomă. Le cer în schimb, la interviu, să se transpună în poziţia de manager şi să ia decizii în timp real.

B.A.: BusinessDrive este conceptul gândit de dumneavoastră. Cu ce este diferit acest MiniMBA de celelalte programe de pe piață? Ce inseamnă exact BusinessDrive?

D.P.: Va trebui să dau un răspuns lipsit de modestie, pentru că, după ştiinţa noastră, pe piaţa din România nu există (încă) un program similar. Există oferte numeroase pentru programe de tip MBA, cu durate şi costuri mult mai mari, dar şi o paletă largă de cursuri dedicate pe domenii înguste. Am conceput BusinessDrive tocmai pentru a pune la dispozitia managerilor si antreprenorilor un program compact, intensiv, de 5 zile,  în care să fixăm ancore teoretice în toate zonele importante de competenţă managerială: finanţe, marketing, vânzări, producţie, cercetare-dezvoltare, supply-chain, resurse umane. Pentru a fixa şi transfera aceste cunoştinţe utilizăm – şi acesta este un element de noutate – o simulare de business interactivă in care participantii sunt implicati direct in procesul decizional si conducerea unei afaceri pe o piaţă virtuală generată cu ajutorul unei aplicatii software  care reproduce fidel contextul real economic, incluzând elemente cunoscute sau predictibile precum piaţa, concurenţa, legislaţia, dar şi elemente aleatoare (fluctuaţii de preţ, evenimente politice sau sociale).

B.A.: În săptămâna care a trecut a avut loc cea de-a doua ediție a programului. Aveți în plan continuarea sesiunilor de formare?

D.P.: Într-adevăr, intre 11 şi 15 Februarie am susţinut, împreună cu partenerul meu, Marius Ghenea, antreprenor, lector şi business-angel de notorietate, a doua sesiune open, desfăşurată „cu casa închisă” iar feedback-ul participanţilor (vezi testimoniale pe http://businessdrive.diagma.ro) a fost, din nou, unul extrem de încurajator. Programul capătă amploare, avem deja contractate sesiuni închise pentru clienţi corporate, iar următoarea sesiune open, pentru care tocmai am deschis înscrierile, va avea loc între 15 şi 19 Aprilie, la Poiana Braşov. Va urma, probabil, una în Republica Moldova şi încă două în ţară, anul acesta. Apoi, vom vedea. Intenţionăm, oricum, să păstrăm un echilibru rezonabil între sesiunile închise şi cele open. 

B.A.: Care au fost motivele pentru care v-ați îndreptat spre consultanță, training și optimizare de business, lăsând în plan secund cariera dumneavoastră ca manager de vârf?

D.P.: Cariera mea managerială în mediul corporatist multinaţional nu a rămas pe plan secund, ci a fost, efectiv, abandonată. Folosesc însă permanent rigoarea şi modul structurat de abordare în afaceri, însuşite în anii de experienţă corporatistă, drept fundament pentru actuala mea carieră antreprenorială. Am făcut, acum câţiva ani, o şedinţă cu mine însumi şi s-a votat acolo în unanimitate că va trebui să-mi câştig banii, din acel moment înainte, făcând, pe cât posibil, doar ceea ce-mi place. Îmi place să învăţ, să aflu, să înţeleg, să analizez, să trag concluzii, să le explic şi să le „vând”, să optimizez, sa contribui la un mediu de business prosper, curat şi sănătos.

About Author

Ioana Amăriuței Popa
Fost jurnalist cu peste 10 ani experienta in presa scrisa si audio, Ioana Amariutei Popa este in prezent specialist in comunicare si isi imparte timpul intre pasiunile sale branding, social media si publicitate.