În urmă cu două săptămâni, Statele Unite și Marea Britanie au interzis orice tip de contracte privind importul de aluminiu, nichel și cupru din Federația Rusă. Este vorba de o extindere a valului de sancțiuni impuse Moscovei după declanșarea războiului din Ucraina. Ca urmare, London Metal Exchange - cea mai importantă bursă la nivel mondial privind contractele internaționale având ca obiect materiile prime și semifabricatele în domeniu - a interzis tranzacțiile cu produse provenind din Federația Rusă.
China, beneficiar și nu prea, al sancțiunilor impuse Moscovei
Ecoul acestei măsuri cu efect imediat în spațiul economic mondial s-a auzit mai întâi în China. Restricțiile impuse de Londra și Washington sunt pe cale să consolideze rolul Chinei de cumpărător al produselor rusești pe unul dintre segmentele extrem de importante al comerțului internațional. Mai mult, importanța bursei din Shanghai - Shanghai Futures Exchange - va crește considerabil la nivel mondial fiind singura dintre bursele mari care acceptă tranzacții cu metalele respective provenind din Rusia. Societățile importatoare ale Marelui Dragon vor profita de această stare de lucruri - căreia i se adaugă bunele raporturi politice ale Beijingului cu Moscova - pentru a achiziționa materii prime, achitându-le în monedă proprie, respectiv în yuani. Anul trecut, de exemplu, chinezii au fost beneficiarii a 24% din exportul de aluminiu al Rusiei după ce în 2022, importurile Beijingului reprezentau doar 8%. Dacă adăugăm faptul că în 2023, Rusia a depășit Arabia Saudită ca furnizor de combustibili fosili pe piața chineză, înțelegem modul în care se realizează conexiunea celor două economii, în contextul conflictului din Ucraina.
Cu toate acestea, economia Chinei nu traversează o perioadă fastă ca în urmă cu câțiva ani, aspect care se va repercuta și asupra modului de absorție a imenselor cantități de materii prime și metale pe care Rusia le-ar putea exporta, cu plata în yuani. Cu siguranță, stocurile - fie în Rusia, fie în China - vor crește dar, ca efect secundar, se vor extinde capacitățile de rafinare ale Beijingului.
În loc de concluzii
Pentru a avea o imagine generală a impactului acestor sancțiuni asupra pieței metalelor industriale, trebuie să dăm puțin filmul înapoi. Prin bursa de la Londra se tranzacționau cantități importante de metale sau materii prime provenind din Rusia: 36% din exportul rusesc de nichel, 63% din cel de cupru, peste 80% din aluminiu. Excluderea produselor rusești din volumul tranzacțiilor a condus la o creștere semnificativă de prețuri în partea a doua a lunii aprilie: aproape 12% la nichel și peste 8% la aluminiu. Mai mult, ceilalți furnizori au ,,simțit’’ importanța momentului în evoluția pieței și cresc prețurile în continuare.
Analizând situația prețurilor la materii prime în primele patru luni ale anului, observăm creșteri similare - să le spunem ,,inerțiale’’, de peste 12%. Vorbim aici de metalele industriale, metalele prețioase și materiile prime energetice. Nu doar tensiunile geopolitice generate de conflictul din Europa de Est și Orientul Mijlociu ar fi la originea acestei situații, ci și consolidarea sectorului manufacturier la nivel mondial. În esență, aceste creșteri se reflectă în evoluția indicelui inflației în Europa și Statele Unite, reducând probabilitatea ca băncile centrale și Federal Reserve să micșoreze ratele dobânzilor. Asta înseamnă mai puține resurse financiare pe piață. Oare, ciclul economic post-pandemie se va fi încheiat?
George Miloșan - Expert în geopolitică, geoeconomie, criminalitate organizată transfrontalieră și antiterorism, cu articole publicate în presa română și italiană.
