În afară de lipsa similarităţii cu un drept anterior, o marcă nu trebuie să între în incidenţa articolului 5 (motivele absolute de refuz la înregistrare) din Legea 84/1998 a mărcilor şi indicaţiilor geografice (republicată), respectiv articolul 7 din Regulamentul privind marca europeană.

Motivele absolute de refuz se referă la conţinutul mărcii, fie că aceasta este verbală, figurativă sau combinată.

În primul rând, trebuie să avem în vedere faptul că poate constitui o marcă, conform art. 2 legea 84/1998, orice semn ce poate fi reprodus grafic precum: caractere, cuvinte, desene, forme figurative, forme tridimensionale, culori etc.

În situaţia în care primul pas este îndeplinit, marca trebuie să respecte următoarele condiţii:

1. Să fie distinctivă

Distinctivitatea conduce la îndeplinirea celei mai importante funcţii a unei mărci, respectiv capacitatea de a permite distingerea produselor şi serviciilor unui agent economic de cele ale altor agenţi economici. O marcă este lipsită de distinctivitate atunci când nu reuşeşte să îndeplinească această funcţie, iar lipsa de distinctivitate poate rezulta şi din aspecte enumerate în cadrul altor motive de refuz absolute. 

Spre exemplu, o marcă verbală constituită dintr-un singur caracter, spre exemplu litera “A”, este considerată lipsită de distinctivitate deoarece publicul relevant nu poate asocia un agent economic cu un anumit produs sau serviciu prin intermediul unui simplu caracter verbal. Conform practicii comune şi constante a Oficiului European, în situaţia în care un agent economic doreşte să se identifice după un singur caracter, este necesar să adauge şi un element figurativ (logo).

Cu titlu exemplificativ:

Marca europeană înregistrată “f” deţinută de către Facebook, Inc.

009724774 – F

Mai mult de atât, este considerat distinctiv un element figurativ ce nu conţine elemente verbale, însă poate fi folosit pentru a îndeplini funcţia primară a unei mărci. Spre exemplu, marca figurativă deţinută de Apple Inc.:

0946932 

     

Mărcile figurative pot fi înregistrate pentru a proteja, spre exemplu, eticheta produselor. În acest sens, vă rugăm să consultaţi articolul http://nomenius.ro/de-ce-sa-inregistram-eticheta-produselor/

Din moment ce un simplu element figurativ poate fi considerat distinctiv, combinarea acestuia cu orice număr de caractere pentru a forma o marcă va fi considerată de asemenea distinctivă. 

În situaţia în care un agent economic doreşte să înregistreze doar o marcă verbală, fără element figurativ, trebuie să aibă în vedere că denumirea trebuie să fie constituită din cel puţin două caractere. Exemple de mărci constituite din doar două caractere întâlnim în industria telefoniei mobile (S5, S6, S7, S8 etc.) sau cea a vehiculelor (A8, X6, M5 etc.). Exemple de mărci constituite din trei caractere: KFC, BIC, BMW, ARO, MAC, DHL etc.

2. Să nu fie compusă exclusiv din semne sau indicaţii devenite uzuale (în limbajul curent sau în practicile comerciale) sau care sunt folosite pentru a desemna anumite caracteristici precum specia, calitatea, cantitatea, destinaţia, originea geografică etc.

În activitatea comercială întâlnim diverse expresii sau formulări folosite pentru a facilita vânzarea produselor sau a contracta anumite servicii. Din momentul în care aceste formulări sunt folosite concomitent de o multitudine de agenţi economici, asistăm la un proces de uzualizare a acestora, motiv pentru care înregistrarea unor astfel de sintagme nu va fi permisă. 

De asemenea, o marcă nu trebuie să fie constituită doar din elemente ce descriu în concret produsul sau serviciul, precum: Vin de Vrancea, Produs în România, Scaun de lemn, Construcţii case etc.

3. Să nu fie constituită exclusiv din forma produsului

Dacă formă produsului este impusă de natura acestuia sau este necesară obţinerii unui rezultat tehnic care dă o valoare substanţială produsului, nu poate reprezenta exclusiv obiectul protecţiei unei mărci. Spre exemplu, cărămida LEGO a fost anulată în cauza C-48/09 fiind reţinute următoarele aspecte:

       

„Soluţia încorporată în forma produselor examinate este exclusiv o soluţie tehnică pentru categoria de produse în cauză (jocuri şi jucării din clasa 28). În cazul în care marca tridimensională formată dintr-o astfel de formă ar fi înregistrată că marcă, ar fi dificil pentru concurenţii titularului acesteia să introducă pe piaţă produse care ar constitui o alternativă reală, adică forme care nu sunt similare şi care totuşi reprezintă pentru consumator o alternativă dintr-o perspectivă funcţională.”

4. Să nu inducă în eroare referitor la origine, calitate sau natură

În concret, marca nu trebuie să conţină elemente ce ar putea face trimitere la un alt tip de produse, inducând consumatorul în eroare. Spre exemplu, nu putem înregistra marca “GĂINĂ” pentru produse de tip carne de peşte, deoarece consumatorul va fi indus în eroare crezând că va achiziţiona carne de pasăre în loc de carne de peşte. 

O situaţie des întâlnită în practica comercială este indicarea originii produselor: Pepeni din Dăbuleni, Produse din Marea Britantie etc. Aceste indicaţii nu pot constitui obiectul unei cereri de marcă. Pot fi folosite în activitatea comercială, însă nu pot fi protejate exclusiv. Mai mult de atât, mărcile sunt respinse la înregistrare dacă este conţinută o indicaţie geografică iar produsele nu sunt originare din locul indicat.

De asemenea, trebuie eliminaţi indicii de calitate precum: PRODUS DE TOP, PRODUS PREMIUM, CALITATE GARANTATĂ etc. Aceştia pot fi folosiţi în activitatea comercială, însă nu poate fi obţinută protecţie exclusivă.

5.  Să nu fie contrare ordinii publice a bunelor moravuri sau să nu conţină elemente cu înaltă valoare simbolică sau simboluri religioase

Acest motiv de refuz absolut se referă la faptul că în constituirea unei mărci nu trebuie să se regăsească injurii, cuvinte sau imagini obscene, îndemnuri sau indicaţii ce pot tulbura sau afecta ordinea publică sau bunele moravuri. 

De asemenea, în intermediul unei mărci nu trebuie să se regăsească simboluri religioase (cruci, icoane, imagini ale personalităţilor religioase etc.) sau elemente cu înaltă valoare simbolică (precum denumirea partidului comunist român PCR).

6. Să nu conţină elemente ce necesită o autorizare specială

Nu pot fi folosite în conţinutul mărcii şi nici în activitatea comercială, fără acordul organelor competenţe sau a titularului de drept, reproduceri sau imitaţii de steme, blazoane, drapele şi culorile acestuia, însemne, ecusoane, semne heraldice, etc. 

Pentru a nu intra în incidenţa motivelor absolute de refuz, recomandăm cu încredere consultarea unei agenţii sau a unui consilier de proprietate industrială.

 

Consultant Marian Constantin - Agentia de proprietate intelectuala Nomenius

About Author