Cu alte cuvinte, în doar 20 de ani, pentru vin, schimbările climatice au trecut de la a fi o problemă teoretică la una reală. Schimbările climatice nu înseamnă doar temperaturi ridicate ci că acestea creează în general condiții meteorologice mai extreme. În ultimii zece ani, incendiile de vegetație din Australia, Grecia, Africa de Sud și SUA au făcut ca toate vinurile să fie afectate de contaminarea cu fum. În ultimul timp Franța, în special, a avut un tipar de ierni blânde, urmate de răciri bruște în primăvara timpurie, care distrug creșterea fragilă a mlădițelor. Cel mai grav exemplu a fost în 2021 când după o iarnă excepțional de blândă, peste 90% din țară a fost afectată de temperaturi sub zero grade pentru mai multe zile la începutul lunii aprilie. Recolta totală de vin a țării a fost cea mai mică de la Al Doilea Război Mondial, cu 30% mai mică decât în mod obișnuit - distructivă pentru sute de producători. În ultimele două decenii Valea Loarei a fost afectată în mod deosebit.
Europa - în special zonele mai reci ale Europei - pare să înregistreze cele mai mari schimbări. Marea Britanie vine în industrie cu o calitate și fiabilitate crescută considerabil. Unii prognozează că Suedia ar putea avea într-o zi mii de hectare de viță de vie în timp ce viticultura germană, se întinde acum până în nord. Totuși multe dintre cele mai bune podgorii din Germania se află în locuri concepute pentru a maximiza expunerea la soare - pante abrupte orientate spre sud, lângă râuri care reflectă lumina soarelui. Dacă temperaturile continuă să crească, natura Riesling-ului ar putea să se schimbe dincolo de recunoaștere.
În România, primăverile din ce în ce mai instabile, verile fierbinți și secetoase, toamnele cu fenomene extreme și iernile blânde pun soiurile românești în pericol. De exemplu, la Murfatlar se înregistrează o creștere a temperaturilor medii anuale de 3-5 °C și deja Dobrogea este una din cele mai afectate zone în termeni de aridizare din România. Provocarea este mare pentru viticultorii și vinificatorii dobrogeni, trebuind alese soiurile și soluțiile tehnologice cele mai bune pentru menținerea calității producțiilor de struguri, compensarea lipsei de aciditate a vinurilor, stoparea fermentarii cu păstrarea unui rest de zahăr în vin, etc.
Cum reacționează industria vinului la schimbările climatice?
Este clar că schimbările climatice au un impact semnificativ asupra industriei vinului, dar există instrumente la dispoziția acesteia pentru a contracara toate acestea. Pe scurt, industria vinului poate schimba ceea ce cultivă, unde îl cultivă și modul în care gestionează recolta. De exemplu, acum trei ani, Bordeaux a aprobat utilizarea a șase soiuri noi în viile sale.
În prezent, producătorii de vin din întreaga lume poartă discuții importante și uneori dificile despre modul cel mai bun de a se pregăti pentru un viitor diferit de trecutul lor. Capacitatea de a lua decizii dificile și de a acționa rapid ar putea fi mai benefică decât presiunea creată de un trecut glorios. De exemplu, în Australia, un număr tot mai mare de producători se uită la soiuri mediteraneene precum Nero d'Avola, Tempranillo și Fiano. Acest lucru ar putea constitui un model și pentru alte regiuni. Soiurile care rezistă mai bine la căldură și secetă și care au natural un nivel mai ridicat de aciditate ar putea duce la o trecere de la soiurile franceze care au dominat locuri precum Australia, Africa de Sud și Americi către alternative spaniole, italiene, grecești și portugheze.

About Author