Angela Achiței, președintele Fundației Alături de Voi este un promotor real al economiei sociale, prea puțin reglementate în România, dar care oferă o șansă reală persoanelor din grupuri vulnerabile. Într-o economie în care profitul nu merge direct în buzunarul acționarilor, ci se reinvestește tot în servicii sociale, interesul persoanei cu dizabilități ar trebui cu adevărat urmărit. Cu toate acestea, apare concurență neloială din partea unităților protejate care au angajate persoane cu dizabilități doar pe hârtie sau care vând produse și servicii care nu sunt specificate în obiectul de activitate. În cadrul Târgului Național al Unităților Protejate care a avut loc recent la Târgu Mureș, persoane direct implicate în susținerea economiei sociale au ajuns la concluzia că apariția unei strategii în domeniu și a unei politici publice, precum și a unui control riguros al unităților protejate, se impune. Angela Achiței, președintele Fundației Alături de Voi vorbește despre realitatea economiei sociale din România, într-un interviu realizat în exclusivitate pentru Business Age.
Business Age: Economia socială reprezintă încă o noutate în România. Spuneți-ne în câteva cuvinte ce presupune o structură economică de acest tip.
Angela Achiței: Întradevăr economia socială este ceva nou pentru România și reprezintă o activitate economică în care veniturile și profitul sunt reinvestite în programe sociale în special creare de locuri de muncă pentru persoane aparținând diferitor grupuri vulnerabile. Diferența între economia clasică și economia socială constă în faptul că profitul nu merge în buzunarul acționarilor, ci se reinvestește pentru creare de noi locuri de muncă și pentru oferire de servicii sociale. O structură de economie socială funcționează după aceleași principii ale unei economii de piață și este recomandabil să aibă profit pentru a fi sustenabilă.
B.A.: Care sunt avantajele înființării unei astfel de unități?
A.A.: Momentan în România nu avem o reglementare legislativă specifică economiei sociale. Doar pentru instituțiile care angajează minim 30% persoane cu dizabilități există legislație și anume Legea 448/2006, iar aceste structuri se numesc de fapt unități protejate autorizate și funcționează pe principiile unei economii sociale.
Conform acestei legi, angajatorii care au peste 50 de salariați și nu au angajate 4% persoane cu dizabilități, sunt obligate la plata lunară către bugetul de stat a jumătate din contravaloarea salariului minim brut pe țară, sau de acești bani pot achiziționa servicii și produse de la unități protejate autorizate.
O altă facilitate se referă la faptul că autoritățile, pot bifa în caietul de sarcini pentru licitație de produse și servicii, contract rezervat cu o unitate protejată, și atunci doar cei care fac economie socială pot participa la licitație. În rest, nu există alte facilități fiscale... La fel ca orice companie, se plătește impozit pe profit, ne înregistrăm în scop de TVA dacă depășim plafonul stabilit prin lege și ne supunem controalelor autorităților în domeniu.
În majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, economia socială este susținută prin subvenții de la bugetul de stat și local
B.A.: Încurajează legislația din România economia socială?
A.A.: Foarte puțin, având în vedere facilitățile menționate mai sus. Atâta timp cât nu există o strategie în domeniu, o politică publică și un cadru legislativ, e foarte greu să dezvolți structuri de economie socială. În majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, economia socială este susținută prin subvenții de la bugetul de stat și local, aceste subvenții practic acoperă diferența de capacitate de muncă în special a persoanelor cu dizabilități și poate ajunge până la 50-70%. De asemenea, sunt subvenționate o parte din cheltuielile salariale ale personalului de suport și cheltuieli administrative.
B.A. : Cunosc agenții economici suficient legea 448/2006? Cum reacționează când sunt informați despre prevederile acestei legi?
A.A.: În ultima perioadă, mai ales de când vorbim de criză economică și toată lumea este mai atentă la cheltuirea banilor, atât firmele private cât și autoritățile au devenit mai deschise în a cumpăra produse și servicii de la unități protejate autorizate, decât a da de ”pomană” niște bani la stat.
Din păcate și în acest sector, ca în multe altele, vorbim de concurență neloială, în care unele firme s-au acreditat ca unități protejate doar pentru facilități fiscale și mai puțin pentru creare de locuri de muncă pentru persoane cu dizabilități. De aceea prin departamentul de vânzări, facem și consilierea cumpărătorului cu privire la ceea ce ar trebui să fie atent și ce documente să solicite când cumpără de la unități protejate. Din păcate, sunt unități protejate cărora li s-a retras autorizația, dar ei continuă să facă afaceri, au angajate doar pe hârtie persoane cu dizabilități, vând produse și servicii care nu sunt specificate în obiectul de activitate.
La un control, cei care cumpără de la astfel de unități protejate riscă amenzi și plata taxei retroactiv către stat. O sursă de informare pentru clienți este site-ul www.anph.ro instituția care autorizează și site-ul nostru www.unitatiprotejate.ro care este o baza de date în domeniu.
Economia socială s-a dovedit cel mai bun serviciu de incluziune socială și o șansă pentru grupurile vulnerabile la o viață normală.
B.A.: Când au aparut primele unități protejate în România? Care sunt tendințele? Câte sunt în prezent la nivelul țării și ce specific au?
A.A.: Începând cu 2006 au început să apară un număr mai mare de unități protejate. În prezent sunt aproximativ 500 la nivel național și tendința este de creștere. Sperăm să se modifice și legislația în așa fel încât să funcționeze pe piață doar cei care urmăresc crearea de locuri de muncă și șanse de integrare pentru persoane cu dizabilități. Puține unități protejate au reușit să dezvolte afaceri sustenabile..., majoritatea fac intermediere de produse și servicii, iar o mică parte au reușit să se dezvolte în domenii precum – tipografie, croitorie, confecționare lumânări decorative, personalizare, arhivare s.a..
B.A.: Fundația Alături de Voi a fost un pioner în domeniul economiei sociale: unitatea protejată UtilDeco, Centrul de resurse pentru economie socială, cursuri pentru economie socială. Care este motivația pentru care ati ales sa va implicați în astfel de proiecte?
A.A.: ADV România nu și-a propus de la începutul existenței să facă economie socială. Acum 10 ani,porneam la drum cu servicii care să prevină abandonul copiilor infectați cu HIV în spitale și case de copii, apoi am dezvoltat servicii pentru cei abandonați formând rețele de familii de asistență maternală care să-i crească.
Ulterior, am dezvoltat programe prin care părinții erau ajutați să-i spună copilului despre diagnostic și ce înseamnă să trăiești cu HIV/SIDA. În paralel făceam campanii de prevenire și de integrare în școli și licee a copiilor, pentru a preveni abandonul școlar și excluderea. Deoarece erau foarte mulți copii care nu mai urmau o formă de învățământ ne-am gandit să înființăm ateliere în care aceștia să învețe o meserie. Astfel, în 2004 dezvoltăm primele cursuri de formare în domenii precum legătorie manuală, calculatoare, artizanat, pictură, croitorie și confecționare lumânări decorative.
Având în vedere, ca o parte din beneficiarii fundației își doreau un loc de muncă, dar totuși nu reușeau să se angajeze, fie din motive de sănătate, fie că le era frică să nu se afle ca sunt persoane seropozitive HIV, fie că angajatorii nu aveau accesibilități și nici nu erau dispuși să adapteze locul de muncă pentru o persoană cu dizabilitate, ne-am gandit că trebuie să creăm noi locuri de muncă și să oferim o șansă acestor tineri.
Din aceste motive, am decis în 2008 să înființăm 3 unități protejate sub brand-ul Util Deco, creând 30 de locuri de muncă pentru această categorie de persoane. Fară să ne propunem neapărat, am început să funcționăm ca o întreprindere socială, creând un model pe piața din România a ceea ce înseamnă economie socială.
Având în vedere experiența fundației în economie socială, ne-am propus să dezvoltăm sectorul, prin crearea unor instrumente utile și altor instituții interesate. Astfel, au fost realizate până în prezent, 3 ediții ale Târgului Național al Unităților Protejate, școli de vară, cursuri de formare, vizite de studiu la propriile structuri de economie socială, centre de resurse regionale în domeniu cu locație în Iași, Constanța și Tg. Mureș susținute și on-line prin www.ropes.ro.
Economia socială s-a dovedit cel mai bun serviciu de incluziune socială și o șansă pentru grupurile vulnerabile la o viață normală. De aceea vrem să dezvoltăm sectorul și să cream șanse reale de integrare. Pentru noi este motivant să vedem în timp, că o persoană asistată de către stat, devine persoană independentă, care plătește la rândul ei taxe și impozite, duce o viață normală și se dovedește un angajat de succes atâta timp cât i se oferă o șansă.
Unitatea protejată pentru multe dintre persoanele cu dizabilități, poate fi considerată o perioadă de tranziție către piața liberă a muncii.
B.A.: În unitățile protejate persoanele cu handicap sunt consiliate și pregătite pentru piața muncii. Care sunt șansele de angajare pe piața muncii a persoanelor cu handicap din România?
A.A.: Unitatea protejată pentru multe dintre persoanele cu dizabilități, poate fi considerată o perioadă de tranziție către piața liberă a muncii. Pentru alții în schimb, este singurul loc de muncă în care pot face față. Pentru cei 35 de angajați cu dizabilități din cadrul unității protejate a fundației Util Deco care majoritatea sunt tineri, oferim un pachet integrat de servicii: consiliere și orientare profesională, formare continuă în una sau mai multe meserii în cadrul atelierelor protejate proprii și angajare pentru realizare de produse, respectiv prestare de servicii.
Accesând magazinul on-line al unității protejate www.utildeco.ro pot fi vizualizate și achiziționate produsele realizate de către aceștia. Referitor la șanse de angajare pe piața liberă a muncii..., din păcate statul nu susține acest lucru prin politici active de ocupare, angajatorii nu sunt pregătiți sau nu știu cum să se comporte cu o persoană cu dizabilitate, cum să accesibilizeze un loc de muncă, pe de altă parte nici persoanele cu dizabilități nu întotdeauna sunt interesate de angajare preferând statutul de persoană asistată social.
B.A.: Care sunt cele mai cautate produse realizate în unitățile protejate și unde sunt comercializate?
A.A.: Nu cred ca putem vorbi de produse speciale..., trebuie să ne adaptăm la piață. Din experiența noastră, vă pot spune că avem solicitări pe partea de servicii de croitorie în special echipamente de protecție, lenjerii de pat pentru spitale, centre de plasament ș.a., printuri și multiplicare de la cărți de vizită până la broșuri, cărți, afișe, etichete și alte documente, presonalizare prin serigrafie sau transfer termic, respectiv servicii de arhivare documente conform legislației în vigoare.
Din ianuarie, pe partea de arhivare, vom inaugura și un depozit de arhivare acreditat de către arhivele naționale, unde vom putea inclusiv depozita documente și arhiva electronic. Conform autorizării, mai facem și intermediere cu produse de birotică, papetărie, produse de curățenie și IT și acestea fiind căutate în special de firmele cu peste 50 de angajați. Din păcate în România, povestea vinde cam 5%, în rest clienții caută prețul mic, promptitudine în livrare, seriozitate și încredere.
Trebuie să ne focalizăm pe elaborarea unei strategii în domeniu și a unei politici publice, ca apoi să putem reglementa corect sectorul
B.A.: Târgul Național al Unităților protejate aflat la cea de-a treia editie a avut loc în acesta perioadă la Târgu Mureș. Care sunt noutățile din acest an și care este impactul pe care l-a avut? Cum a fost perceput evenimentul și care sunt concluziile post eveniment?
A.A.: Anul acesta, evenimentul a fost organizat pe trei secțiuni. Prima și credem noi cea mai importantă a fost târgul în care au expus produse și servicii 40 de unități și ateliere protejate din țară. Prin acest târg, ne-am propus să facilităm vânzare de produse către publicul larg și o oportunitate pentru expozanți de a-și adapta produsele la cerințele pieții, de a profesionaliza vânzarea și de a explora noi oportunități de business atât prin contactul cu ceilalți ofertanți cât și cu autoritățile locale prezente la eveniment și companii private.
A doua secțiune a fost cea a atelierelor de creație, în care s-au făcut demonstrații a modului în care sunt realizate produsele și poate cel mai bun exemplu că dizabilitatea poate fi de fapt o abilitate.
A treia secțiune a fost dedicată conferinței naționale ”Politici și tendințe în economia socială”, eveniment la care au participat peste 250 de persoane din țară, inclusiv autorități publice centrale și locale, respectiv parlamentari. Subiectele fierbinți ale evenimentului au fost legate de actuala propunere legislativă privind economia socială, proiect de lege aflat în dezbatere și modificarea Legii 448/2006, în special în ceea ce privește autorizarea și funcționarea unităților protejate autorizate.
Participanții au ajuns la concluzia că nu ar trebui să ne grabim cu promulgarea legii economiei sociale, ci să ne focalizăm pe elaborarea unei strategii în domeniu și a unei politici publice, ca apoi să putem reglementa corect sectorul. Pe de altă parte, în ceea ce privește autorizarea unităților protejate s-a ajuns la concluzia că e nevoie de modificarea legii și ”salubrizarea” sectorului prin autorizarea periodică și un control mai riguros al modului în care întradevăr este urmărit interesul persoanei cu dizabilități și angajarea reală a acesteia.
Noi vom continua să ne implicăm alături de alți actori relevanți în creșterea sectorului și reglementarea acestuia, iar Targul Național al Unităților Protejate va fi un instrument pe care îl vom utiliza an de an pentru a pune la aceiași masă experiențe, modele de afaceri sociale, oportunități și șanse de angajare pentru cei care sunt vulnerabili. Până atunci, vă invităm să vizualizați cele 3 ediții ale evenimentului accesând link-ul www.unitatiprotejate.ro
