BUCUREȘTI (MEDIAFAX) - Capitalul autohton este predominant în județele din estul țării, iar capitalul străin în vest și acolo unde apar investiții străine se devoltă și afacerile românilor, arată un studiu realizat de Ziarul Financiar cu sprijinul Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM).
Primele trei județe din punctul de vedere al ponderii capitalului privat românesc în totalul cifrei de afaceri a județului sunt Teleorman, Bacău și Vaslui, cu peste 90%.
„Teleorman și Vaslui sunt însă printre județele cu cele mai mici cifre de afaceri în rândul județelor din România, la fel ca și Brăila, Tulcea, Vrancea, Mehedinți și Botoșani. Cum și acestea sunt în top în ceea ce privește ponderea capitalului românesc, se vede că acolo unde investitorii străini au întârziat, nici economia locală nu s-a dezvoltat suficient”, notează autorii studiului.
Excepție fac județele Bacău, cu afaceri de 15 miliarde de lei pe an și o pondere a capitalului local de 92%, Constanța, cu afaceri de 45 de miliarde de lei și 86% capital românesc, Suceava (13 miliarde de lei afaceri, 79%), Mureș (24 de miliarde de lei, 74%) și Prahova (36 de miliarde de lei, 70%). La polul opus, județe puternice economic din vestul țării, precum Timiș (45 de miliarde de lei afaceri în 2014) sau Arad (23 de miliarde de lei) sunt dominate de capitalul străin într-o proporție de 55-60%.
„Deși percepția publică este că la nivel național Clujul este cel mai puternic județ pentru capitalul privat românesc, firmele românești desfășoară la Cluj afaceri de doar 21 de miliarde de lei, adică la jumătate față de cele din județul Constanța. În Cluj, capitalul românesc are o pondere de doar 58%, restul de 41% fiind capital străin și 1% capital de stat”, mai arată autorii studiului.
De altfel, județul Constanța este, după Timiș, al doilea cel mai puternic județ al României din punctul de vedere al cifrei de afaceri. Timișul, cu afaceri de 45,6 miliarde de lei, este însă în mâini străine în proporție de 54%. După Constanța urmează Ilfovul, cu afaceri ale companiilor private românești de 27 de miliarde de lei în 2014, apoi Prahova (25 de miliarde de lei), Cluj (22 de miliarde de lei), Timiș (21 de miliarde de lei), Mureș (18 miliarde de lei), Brașov (18 miliarde de lei) și Argeș (17 miliarde de lei).
În general, se observă că firmele românești sunt puternice acolo unde și firmele străine derulează afaceri consistente. Astfel, deși Timișul este cu 25% mai puternic decât Clujul din punctul de vedere al businessului total, Clujul este înainte la rulajul firmelor private românești. Constanța este o excepție de la regulă, ca și Bacăul sau Iașiul, unde însă rulajele sunt la o treime față de Constanța.
Turismul, portul și autostrada spre București sunt factorii cei mai importanți care dau Constanței această poziție de pol al capitalului românesc.
Potrivit studiului, cele mai puternice 10 județe din punctul de vedere al cifrei de afaceri au fost în 2014 - neluând în calcul București și Ilfov - următoarele: Timiș, Constanța, Argeș, Cluj, Brașov, Prahova, Sibiu, Bihor, Mureș și Arad. Șapte din cele 10 județe sunt din Transilvania, două din Muntenia și unul din Dobrogea. Cele 10 județe înseamnă 35% din cifra de afaceri agregată a tuturor companiilor din România în 2014, iar împreună cu Bucureștiul și Ilfov înseamnă 75% din tot businessul românesc.
„Aceasta arată un puternic dezechilibru regional între zona de vest a țării și zonele de est și de sud. Privite simetric, județele de la vestul țării, precum Timiș sau Bihor, desfășoară business total triplu față de Galați sau (respectiv) Vaslui. Acest dezechilibru este dat doar de prezența investițiilor străine. În Timiș avem 54% capital străin, pe când în Galați doar 30%. În Bihor avem 38% capital străin, pe când în Vaslui doar 7%. Dacă se elimină companiile străine din totalul cifrei de afaceri, diferența de putere economică între granița de vest și cea de est a României se reduce la 10-20%”, mai arată studiul realizat de ZF și PIAROM.
Pentru recuperarea decalajelor față de vestul țării, capitalul românesc privat din Moldova trebuie sprijinit prin cheltuieli de infrastructură alocate proporțional cu ponderea populației. Exemplul județului Constanța, a cărui economie s-a dezvoltat substanțial ca urmare a apariției autostrăzii, arată că o autostradă între București și Iași ar dubla ritmul de dezvoltare din estul țării în următorii zece ani”, concluzionează autorii studiului.
Dan Straut, dan.straut@mediafax.ro
