BUCUREȘTI (MEDIAFAX) - Măsurile propuse de Guvernul României și deciziile economice luate în ultimele trei săptămâni „arată consecinţe negative pentru milioane de angajaţi şi sute de mii de firme”, în ciuda programului economic „optimist”, „plin de promisiuni”, apreciază Fundația Romanian Business Leaders.

Organizația neguvernamentală Romanian Business Leaders (RBL), transmite, printr-un comunicat intitulat „Încotro, România?” că deciziile Guvernului României „sunt luate fără consultare cu mediul de afaceri şi cu încălcarea articolului 4 din noul cod fiscal adoptat în vara anului 2015 (legea 227/2015)”.

Mai mult, deciziile „sunt luate fără a fi bazate pe un calcul de impact şi fără a şti consecinţele legate de veniturile şi cheltuielile publice, bugetul României fiind, oricum, unul dintre cele mai fragile, cu o pondere de doar 24,7% venituri publice în PIB . Aceste condiţii sunt favorabile creşterii deficitului bugetar la peste 3% din PIB, ceea ce poate atrage implicit creşterea costurilor de finanţare pentru România, devalorizarea monedei naţionale şi adâncirea neîncrederii finanţatorilor în economie în ansamblu. Toate acestea în contextul în care România scade în clasamentul competitivității, Global Competitiveness Index”, potrivit antreprenorilor şi şefilor de companii ce fac parte din fundație.

Instituția avertizează asupra faptului că „evaluările de impact şi consultarea cu organizaţiile de afaceri relevante din România sunt obligatorii pentru măsuri cu rezultat pozitiv real pe termen lung. Modificările neanunțate, fără fundament și populiste sunt un semnal negativ puternic pentru capitalul privat local și străin, în egală măsură”.

Potrivit RBL, deciziile luate în ultimele trei săptămâni implică o serie de efecte imediate și pe termen mediu. Astfel, „creşterea taxării prin anularea plafonului de 5 salarii pentru plata CAS şi CASS descurajează performanţa și clasa mijlocie. E vorba de oameni foarte calificaţi (programatori IT, cercetători, ingineri specialişti, medici, economişti, middle manageri) şi companii din industrii cu valoare adăugată mare (tehnologie, industria financiară, industria auto etc.). Codul fiscal aprobat în vara anului 2015 a urmărit eliminarea discriminării între diversele forme de remunerare. Păstrarea plafonării pentru persoane fizice autorizate/independente va conduce din nou la inechitate, încurajând formele alternative de plată a muncii”.

RBL avertizează asupra consecințelor pe care le-ar putea avea creșterea salariului minim pe economie. „Creşterea salariului minim este, teoretic, o măsură bună pentru veniturile a aproximativ 1,5 milioane de oameni. Practic, poate scoate din piaţă firme care nu îşi permit creşterea salariilor sau duce la scăderea competitivităţii. Rezultatele unui studiu al Ministerului Muncii relevă că o creştere a salariului minim duce pe termen lung la transferul angajaților către economia subterană. Majorările salariului minim cu mai mult de 12% duc la creșterea numărului de salariați încadrați la nivelul salariului minim şi scad productivitatea (o creștere a salariului minim de 10% ar determina scăderea productivității muncii cu 2,3%). De asemenea, creşterea salariului minim face şi mai neatractive pentru investiţii zonele cele mai sărace unde se înregistrează şi cele mai mari rate ale şomajului, așa cum sunt Moldova sau sudul României”, transmit reprezentanții fundației.

RBL susține că „noul regim de taxare pentru microîntreprinderi avantajează companii cu marje mari de profit și dezavantajează zona productivă și companiile care realizează investiții, atâta timp cât regimul acesta de impunere continuă să fie obligatoriu şi nu opţional”.

Mai mult, „creşterea salariilor în sectorul public introduce o competiţie nesănătoasă între stat şi privat. Mulţi români preferă să migreze spre sectorul public unde viaţa de angajat este mai confortabilă, lipsită de evaluări ale performanţei şi unde, deşi creşterile salariale sunt mici, sunt constante. Astăzi, media salariului în sectorul public este cu 54% mai mare decât media din sectorul privat, ceea ce creează o problemă suplimentară în economia reală, și așa constrânsă de lipsa angajaților”, potrivit antreprenorilor şi şefilor de companii membre ale fundaţiei.

Reprezentanții RBL susțin că majorarea salariilor în sectorul public „trebuie însă să fie condiționată de evaluarea performanței, scăderea personalului bugetar și încadrarea într-un buget fix total”.

Potrivit mesajului transmis de RBL, „cota unică de impozitare a salariilor şi a profiturilor, unul dintre avantajele competitive ale României şi cel mai bun lucru care s-a întâmplat economiei româneşti, trebuie să rămână neschimbată”.

Programul de guvernare prevede eliminarea cotei unice de impozitare a veniturilor de la 1 ianuarie 2018. Astfel, contribuabilii care câștigă minimum 2.000 de lei brut nu vor mai fi impozitaţi, iar cei cu venituri peste 2.000 de lei brut vor fi impozitați cu 10%, față de 16%, precizează RBL, avertizând că „schema duce la prăbușirea veniturilor bugetare, complicații birocratice și poate conduce la o majorare ulterioară a cotelor de impunere pentru persoanele fizice cu venituri mai mari, adică exact clasa medie”.

Potrivit reprezentanților din domeniul business, „cei mai afectaţi vor fi cei care aduc valoare adăugată mare economiei româneşti, cei care lucrează în sectoare performante şi care pot migra uşor către ţări în care progresul lor nu este afectat, iar serviciile sociale primite în schimbul impozitelor plătite sunt de o mai bună calitate (sănătate, educaţie, infrastructură etc.)”.

Fundaţia Romanian Business Leaders cere Guvernului României „să se consulte cu mediul de afaceri şi să nu strice echilibrul şi creşterea economică cu măsuri arbitrare şi heirupiste”, potrivit comunicatul transmis.

Fundația Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care asigură o platformă de acțiune și implicare socială pentru liderii din mediul privat. Comunitatea Romanian Business Leaders numară peste 300 de antreprenori și șefi de companii din Romania.

Anca Olteanu, anca.olteanu@mediafax.ro