Femeile au câștigat în medie cu circa 7% mai puțin decât bărbații în 2016 față de 2015, diferențele de salarizare fiind explicate prin faptul că sunt mai mulți bărbați în posturi de conducere, iar natura joburilor prestate este diferită, potrivit experților în resurse umane consultați de MEDIAFAX. Femeile au câştigat în medie cu circa 7% mai puţin decât bărbaţii, realizând un câştig salarial mediu lunar brut de 2.707 lei (faţă de 2.900 lei al bărbaţilor) şi un câştig salarial mediu lunar net de 1.968 lei (faţă de 2.116 lei al bărbaţilor), potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
România este una dintre țările europene cu cea mai mică diferență dintre salariile câștigate de femei și bărbați, potrivit unui raport al Eurostat, dar diferența decisivă este dată de ponderea femeilor în managementul companiilor din anumite industrii, consideră Florin Godean, country manager Adecco Romania. Inegalitatea salariilor dintre femei și bărbați se remarcă, adesea, în mediul privat.
Decalajul se formează în intervalul de vârstă 35-44 de ani, în urma deciziilor femeilor de a-și întrerupe cariera pentru creșterea unui copil, susține Raluca Rârvu, business manager la firma de consultanţă în management şi resurse umane BPI Group. „Este de menționat că inegalitatea salarială dintre femei și bărbați se găsește în principal în mediul privat. (...) Dacă aprofundăm, cifrele demonstrează că decalajul se creează în intervalul de vârstă 35-44 ani. Înainte de 35 ani, femeile și bărbații sunt plătiți similar.
Modelul de carieră care s-a dezvoltat în România atinge un apogeu, o culme a dezvoltării, în acest interval de vârstă. Tot atunci se adâncește acest decalaj care nu mai poate fi recuperat ulterior. Fără îndoială, femeile și bărbații lucrează cot la cot, dar vine un moment când femeile își întrerup cariera pentru creșterea copiilor, în timp ce bărbații continuă să progreseze în organizație. Decalajul devine și mai mare la pensie (categoria de peste 65 de ani), datorită carierelor incomplete, problematică pentru care nu s-a găsit o soluție în România”, explică Pârvu.
Legea indemnizației lunare pentru creșterea copilului din 2016 le-a permis femeilor cu un venit mai mare să beneficieze și de o indemnizație mai mare. Din acest motiv, a crescut numărul femeilor care au intrat în concediu de creștere a copilului, ceea ce a afectat și venitul mediu, argumentează Raluca Peneș, coordonator de resurse umane al Smartree. Activităţile din construcţii şi cele din industria extractivă sunt desfăşurate cu preponderenţă de bărbaţi, aceştia reprezentând 86,6%, respectiv 83,9% din totalul salariaţilor acestor activităţi.
Activităţile caracterizate prin grad pronunţat de „feminizare” al forţei de muncă salariate sunt cele de sănătate şi asistenţă socială (79,9% din numărul total al salariaţilor acestor activităţi sunt femei), învăţământ (71,9%), intermedieri financiare şi asigurări (70,4%), hoteluri şi restaurante (60,8%), conform INS. Sorin Faur, fondatorul Academiei de HR, susține că diferențele salariale sunt cauzate de natura „joburilor pe care le prestează tradițional bărbații și respectiv femeile, multe dintre ele lucrând în domenii mai slab plătite în general precum textile ori comerț, sănătate, învățământ sau asistență socială”. Un alt motiv este reprezentat de diferențele de experiență în muncă, „în unele zone mai sărace din țară, femeile având în mare măsură rolul de mamă și gospodină, nu ajung la același nivel de experiență precum bărbații”, susține Faur. „Deși, tot conform statisticilor INS, femeile din România au un nivel de educație puțin mai mare decât cel al bărbaților (aproximativ 2-3% femei în plus față de bărbați care au studii terțiare – adică facultate și peste), ponderea celor cu studii superioare este tot în domeniile mai slab plătite, precum învățământ, în timp ce bărbații migrează către sectoarele mai tehnologice și mai bine plătite”, argumentează Faur.
O altă cauză pentru diferențele de plată este reprezentată de prejudecăți. „În SUA, femeile câștigă în medie cu până la 18% mai puțin decât un bărbat, însă dacă se normalizează statistica prin comparație unu-la-unu, nu doar în interiorul unui domeniu, ci și în raport cu studiile, nivelul de pregătire și experiență, discrepanța scade la 6%. Acei 6% se consideră că reprezintă realmente discrepanța cauzată de gen. În Marea Britanie, ultimele statistici din 2016-2017 calculează această discrepanță la 9,4% media națională, cu variații importante în diverse părți ale țării și după industrie. România nu face deci opinie separată din acest punct de vedere, ne situam cumva la mijloc între aceste valori”, spune Faur.
Bărbaţilor le revin câştiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 20%) regăsindu-se în: intermedieri financiare şi asigurări (46,6%), comerţ (23,7%), industria prelucrătoare (23,3%) şi alte activităţi de servicii (21,5%), potrivit INS. În domeniul de intermedieri financiare și asigurări, unde există o diferență salarială de peste 45% între bărbați și femei, 71,9% din numărul total al salariaților este reprezentat de femei, conform statisticilor.
Specialiștii în resurse umane consideră că motivul pentru diferența salarială este reprezentat de faptul că sunt mai mulți bărbați în poziții de conducere. Astfel, chiar dacă sectorul intermedierilor financiare este „puternic feminizat”, acesta „este condus de bărbați, care ocupă cel mai adesea funcțiile bine plătite din organizații”, susține Pârvu, reprezentanta BPI Group. Diferențele în domeniul intermedierilor financiare și asigurărilor mai pot fi explicate și de prejudecăți. „Îngrijorătoare sunt domeniile în care bărbaţilor le revin câştiguri salariale medii lunare superioare femeilor cu mult peste media națională, precum în intermedieri financiare şi asigurări, unde diferența este de 46,6%.
Pentru a înțelege statistica, ar trebui să știm mai mult despre distribuția femeilor, respectiv a bărbaților, pe posturi în interiorul acestor domenii și aproape sigur vom vedea că multe dintre posturile de conducere revin bărbaților. Comparat exact unu-la-unu (vârstă, experiență, poziție ierahică) este clar că diferențele nu pot fi atât de mari: nu prea poți avea în aceeași companie un contabil cu 7 ani experiență și o contabilă cu 7 ani experiență, iar persoana de sex masculin să aibă un salariu cu 46% mai mare! Diferențele reflectă (pe lângă cauzele menționate inițial) și faptul că pozițiile de conducere revin majoritar bărbaților”, conchide Sorni Faur.
