În cea mai recentă campanie a HartaEdu.ro, „1 copil încălțat = 1 destin dezlegat”, Narada a mobilizat aproape 1300 de donatori, peste 100 de influencers și aproape 10 companii, reușind astfel să echipeze de școală aproape 2700 de copii care, altfel, riscau abandonul școlar.

Platfoma lansată de organizația Narada, HartaEdu.ro, a apărut în cel de-al doilea an al pandemiei, în 2021, ca o pârghie de sprijin pentru un sistem educațional aproape de colaps, slab finanțat și cu nenumărate probleme atât la nivel de infrastructură, cât și din punct de vedere al programelor. Toate școlile din sistemul public de învățământ au primit astfel oportunitatea de a lansa un strigăt de ajutor, Narada având scopul de a mobiliza comunitățile pentru a găsi soluții de rezolvare. După exact trei ani de la lansarea proiectului, pe HartaEdu.ro sunt lansate aproape 1500 de alerte ale școlilor din România, însumând nevoile educaționale a peste 350 de mii de copii. Până în prezent au fost rezolvate aproape 600 de alerte cu investiții de 7 milioane de lei, bani proveniți din donații menite să schimbe educația. Aceste investiții se traduc în aproape 110 mii de povești și destine ale copiilor rescrise, ca cifră de impact. „În urmă cu doi ani ne-am stabilit un obiectiv foarte îndrăzneț, ar spune unii: ne-am propus ca până în 2030 să putem număra impactul educațional la aproape 500 de mii de copii. Am considerat atunci și credem în continuare că aceasta este masa critică de copii asupra cărora putem întinde o mână ca, ulterior, prin forța și exemplul lor, ei să poată genera transformarea la nivel macro. În 2024 suntem la 110 mii de copii, adică o cincime din obiectivul propus. Mai avem mult de muncă și suntem dispuși să o facem, mai ales că suntem înconjurați cu așa o energie minunată din partea atâtor oameni care cred în noi și cred că educația este singura noastră șansă, a noastră ca națiune, spre evoluție”, declară Raluca Jianu, președinte Narada.

5 octombrie 2021 aducea în peisajul sumbru și îngrijorător al pandemiei imaginea sistemului educațional românesc gata de colaps. Peste 1,2 milioane de elevi, potrivit spuselor ministrului educației de la vremea respectivă, învățau în școli cu o infrastructură neadecvată, nu existau programele PNRR și PNRAS, școlile erau nereabilitate de zeci de ani de zile, multe dintre ele funcționau cu toalete în fundul curții, nu aveau o sursă de alimentare cu apă potabilă, iar sistemul de termoficare era aproape inexistent. Nici nu se putea vorbi de laboratoare de științe, biblioteci sau tehnologie modernă în sălile de curs, profesori fiind depășiți de sistemul de învățare hibrid online și offline, iar copiilor lipsindu-le resursele de bază pentru a continua educația, nepunându-se problema performanței în nenumărate comunități.

Ca în majoritatea domeniilor, birocrația era cuvântul cheie și în educație. Ca o soluție la tot acest tablou alarmant, o mână de oameni pentru care educația a reprezentat cea mai valoroasă recompensă a vieții, capabili să vadă cum ar putea arăta viitorul în lipsa ei, naradienii, abia obișnuiți cu politice societății civile, au pus pe masa un proiect unic în România la perioada respectivă: HartaEdu.ro. Folosindu-se de tehnologie și inovație, au localizat pe o hartă a României toate școlile din sistemul public de învățământ, oferindu-le acestora posibilitatea de a înscrie alerte, de a cere ajutor comunităților. Trei ani mai târziu, aproape 600 din aceste alerte au fost rezolvate, rezultatele fiind mult mai profunde decât lasă să se vadă această cifră.

Dincolo de săli de clasă reabilitate, mobilier schimbat, table inteligente, videoproiectoare, biblioteci, terenuri de sport, chiar microbuze cu care elevii să poată fi aduși la școală, Narada, cu ajutorul tuturor oamenilor care s-au implicat, oameni obișnuiți care cred în puterea educației, al companiilor mari, a oferit altceva: a arătat că se poate și a sprijinit schimbarea mentalităților. „De așa de multe ori am întâlnit profesori sau directori de școli care, atunci când interveneam într-o alertă, primul lucru pe care îl spuneau era: <Nu mi-am imaginat niciodată că se poate, că poate fi adevărat>”, precizează Raluca Jianu. La rândul lor, mulți dintre cei implicați în educație au părăsit zona sa de confort și și-a adus contribuția. De la simpla scriere a unei alerte pe HartaEdu și până la mobilizarea părinților, a companiilor locale, la project managementul unui târg școlar și până la comunicarea evenimentelor organizate de școală, dascălii au demonstrat că pot pune umărul în egală măsură cu oricine pentru a contribui la această transformare a educației, atât de necesară.